eAlchimie | Ofertă de Carte: Călătorie în Interior

eAlchimie | Ofertă de Carte: Călătorie în Interior - Vol. 1

Acest interior se confundă cu o lume subtilă cu care te întâlneşti permanent, iar ceea ce îţi propun este să fii cât mai atent şi mai profund - astfel vei putea descoperi şi câştiga cât mai multe... În concluzie poţi vedea că tu eşti mintea ta, mult mai mult decît fizicul tău.

eAlchimie - Călătorie în interior

Da, fireşte ca este o carte - ca oricare alta. Suntem abia în pragul trezirii civilizaţiei, în pragul descoperirii lumii cauzale. Dacă mintea asta este atât de perfectă, n-ar fi de mirare ca ea să fie chiar Dumnezeu! . Forţa absolută, conştiinţa supremă există.

Da, fireşte ca este o carte - ca oricare alta. Probabil te întrebi „ce o mai fi şi asta”? De fapt te întrebi dacă este bună. Ar putea fi, dar depinde de tine, de cât de bun eşti tu. Un om bun poate extrage ceva bun din orice. „Am ce înţelege de aici”? Daca vrei să înţelegi ceva - numai dacă ştii ce vrei - te-ar putea interesa. Valoarea acestei cărţi nu constă în preţul ei ci în modul în care vrei să aplici informaţia conţinută.

Te întrebi totuşi despre ce-ar putea fi vorba - o fi roman de dragoste, poliţist sau de război, are cafteală sau chestii ştiinţifice, e cu treburi mistice sau de aventură - care din ele? Pai s-o luam în ordine: nu-i roman de dragoste dar poţi afla câte ceva despre ea; nu-i nici roman poliţist, dar poţi descoperi câte ceva despre cum să te spionezi şi poţi vedea cum te fentezi şi te minţi la tot pasul; nu-i nici despre război, dar vei găsi destule despre războiul tuturor împotriva ta şi despre războiul tău împotriva tuturor; n-are cafteală, dar ai ce vedea aici despre lupta ta cu tine; despre chestiile ştiinţifice mi-am permis să mai scriu, chiar mă întreb cât de rezistent poţi fi la aşa ceva, dacă ai nervii pregătiţi pentru a vedea şi în alt fel lucrurile, nicidecum mistic.

Nu este nici o carte mistică, deşi are destule subînţelesuri şi face destule referiri care reprezintă de fapt un nivel de conceptualitate comun, de care este imposibil să nu te atingi când ajungi la asemenea tematică. Aş putea spune că seamănă mai mult cu o carte de aventură. În fond este vorba de o călătorie, iar interiorul este al tău. Acest interior se confundă cu o lume subtilă cu care te întâlneşti permanent, iar ceea ce îţi propun este să fii cât mai atent şi mai profund - astfel vei putea descoperi şi câştiga cât mai multe...

[...] Suntem abia în pragul trezirii civilizaţiei, în pragul descoperirii lumii cauzale şi mai mult, în pragul demolării tuturor concepţiilor mistice, analfabete şi afone în ceea ce priveşte armonia şi pacea, în pragul descoperirii lumii universale şi naturaleţei cosmice. Încă nu putem vorbi liber despre ceea ce trăiesc şi cum trăiesc alte civilizaţii, dar probabil ni se pare firesc ca acestea să nu aibă atâtea handicapuri gratuite care le trăim cu toţii ca pe ceva foarte firesc (deşi nu ne plac, ne-am obişnuit cu ele, au intrat în cotidian). Fireşte, aceste grade de normalitate variază de la o societate la alta, de la o clasă socială la alta, de la un continent la altul, de la o vârstă a civilizaţiei la alta, de la un anturaj la altul şi totuşi este o normalitate personală, ceva care sună a ideal, a impecabil, care este undeva în imaginea noastră intimă despre cum suntem şi cum ar trebui să fim.[...]

[...] Ca idee sună simplu, dar cum? Undeva s-a strecurat o eroare fundamentală şi toate programele merg anapoda. Dacă mintea asta este atât de perfectă, n-ar fi de mirare ca ea să fie chiar Dumnezeu! Aici se nasc „cuvintele”, imaginile, matricele şi în rest… se execută. Ce se întâmplă dacă în baza mea de date afirm ca Dumnezeu este altceva, în alta parte, nicăieri şi pretutindeni? Acest fapt se manifestă, se întrupează. Cum? Pai încep să vad tot ce poate fi bun, frumos şi încântător, în altă parte nu la mine şi nu în mine. Dar în mine ce vad? Orice altceva mai rău, mai prost, mai slab sau nesatisfăcător şi un ceva mult mai puternic care mă cuprinde de oriunde şi de nicăieri, care mă tot bâzâie încontinuu la cap cu ce nu-i convine la mine. Forţa absolută, conştiinţa supremă există, dar dacă nu este cu mine, ajunge împotriva mea. Isus avea o idee tare, trăsnet (sau trăsnită?) „Eu şi Tataie, una suntem. Tatăl este în mine.” Cineva în gluma zise: „mai, să ştii că ăsta l-o fi mâncat pe tată-su, ca altfel nu se poate.” [...]

[...] Auzi, tu ce-ţi imaginezi, că Dumnezeu când o fi făcut lumea şi pământul asta, a cărat aşa pământ cu roaba până i-au sărit ochii? Lipea cu mistria şi canciocul pământul, până l-a scos cât de cât rotund? Nu, dragul meu, realizezi şi tu că este o aberaţie. Dumnezeu stătea liniştit şi se legăna în jilţ. Probabil că închisese ochii. Oricum nu avea ce vedea cu ei, ca nu era nimic. Şi apoi a zis: „mai, dacă tot e pustiul ăsta pe aici, hai măcar să imaginez ceva, să am la ce mă uita. Din nimicul asta haotic oricum nu înţeleg nimic.” Ce-ar fi dacă şi tu acum ai realiza ca nu ai nimic esenţial la care să priveşti, fă vid în mintea ta şi lasă haosul minţii să se ducă de unde a venit. Cu ochii închişi concepe şi tu o imagine, nu din memorie ci una aşa nouă. Ce-ar fi să începi cu tine? Sunt sigur ca nu îţi place întru totul de tine. [...]

Poţi vedea că tu eşti mintea ta, mult mai mult decît fizicul tău. Continuă să foloseşti ce eşti; energia… imaginaţiei tale…universale. Gândul este prima formă de agregare a materiei universale. Cînd puterea dragostei, va învinge dragostea de putere… ai ajuns.

Cuprinsul cărţii Călătorie în Interior

Mulţumiri, ÎN LOC DE PREFAŢĂ

CAPITOLUL 1 - CE Dumnezeu SUNTEM?

CAPITOLUL 2 - DE UNDE Naiba VENIM?

CAPITOLUL 3 - Unde „Sfântu' Duh” MERGEM?

CAPITOLUL 4 - IMAGINEA DE SINE

Răsfoieşte-o! Dacă tot ai pus mâna pe ea, poate nu-i degeaba. E o carte despre nimic. Da, despre nimicul din mintea ta - a mea, despre golul din sufletul tău, şi alte mărunţişuri nesemnificative, cu care încerci să îţi umpli… existenţa. Oricum acest dialog şi continuarea lui te va ajuta să-ţi faci ordine printre altele şi să recunoşti un punct de orientare şi plecare: sinceritatea sau simplitatea, către normalitate sau natural. În concluzie poţi vedea că tu eşti mintea ta, mult mai mult decît fizicul tău. De aceea şi nimicul. Abstractă sau nu, mintea este o formă nelimitată de energie creatoare sau magnetică, trăirea sau emoţia concentrează această energie şi rezultatele… trec şi vin altele, dacă nu te încăpăţânezi să le faci aceleaşi. Aici cartea te lasă în aer, în imponderabilitate. Oricum erai aici, chiar dacă nu vroiai să vezi sau să recunoşti aceasta. Sănătate şi succes! Aşa ar trebui să se termine cartea, contrar tuturor aşteptărilor tale. Nu mai aştepta nimic, fă mişcare. Continuă să foloseşti ce eşti; energia… imaginaţiei tale…universale. Până la nelimitat e de ajuns să porneşti.

Aici sau acum ar trebui să apară volumul doi; „Întâlnire de gradul zero”. Despre: Mintea de maimuţă şi pasiunea ei pentru repetiţie şi inerţie. Mintea, care o consideri a ta, a fost luată în arendă sau în proprietate de BORG şi…? O cultivă şi e transformată deja în minte colectivă. Mintea socială a devenit patronul minţii tale, despre care nici nu mai putem vorbi. A ta e falită. Nu ai nimic al tău, o idee a ta, o formă a ta, poate doar simţirea. Totul e raportat şi verificat, aprobat sau respins, de… mintea colectivă. Şi tu care credeai ca e mintea ta .!? Prin urmare nimic din ce trăieşti, gîndeşti, priveşti, nu este al tău. De aceea simţi golul sau teama. Norocul tău. Aşa nu-ţi vei mai găsi motive să te ataşezi de ele. Poţi deveni normal, tu însuţi. Reţine te rog un aspect; Universul este viu şi inteligent, receptiv şi responsabil, dar nu are o formă. Poate doar principii sau legi de funcţionare. Energia capătă şi prinde formă întîi şi întîi în mintea ta. Gândul este prima formă de agregare a materiei universale. Sentimentul este manifestarea proformă şi o consecinţă a repetiţiei. Materia fizică este o confirmare sugestivă. Cu alte cuvinte: - Sănătate! Aminteşte-ţi să fii sincer şi simplu. Apropo, punct de plecare şi revenire; Fericirea necondiţionată!… lasă treaba aia cu Iubirea necondiţionată. Aşa vei ajunge la vitalitate nelimitată, sau putere-plăcere… „Cînd puterea dragostei, va învinge dragostea de putere”… ai ajuns.

În definitiv această carte se vrea o sinteză a unei experienţe personale, a unei încarnări dedicate descoperirii unei alte părţi a existenţei, cea invizibilă, dar perceptibilă, cognoscibilă şi manevrabilă. Această cercetare a plecat de la un fel de intuiţie, de bănuială şi dorinţă de mai bine, care în timp a devenit o obsesie, continuu argumentată şi care în definitiv se concretizează într-o idee simplă, în care, dincolo de ceea ce percepem senzorial, există şi alte dimensiuni de forme de manifestare ale vieţii, acestea identificându-se prin percepţii mai fine, prin ceea ce gândim, simţim, trăim, generăm ca reacţie continuă faţă de viaţă. Acest subtil e o masă de energie virgină, nouă, la îndemâna oricui, gata oricând să împlinească tot ceea ce reuşim să stabilim sau stabilizăm în noi ca intenţie sau ideal.

În tot acest, drum, periplu, călătorie, am fost călăuzit de fel şi fel de forme de existenţă invizibile, am întâlnit fel şi fel de oameni dincolo de orice aşteptări, fiinţe care m-au ajutat la un mod dincolo de apreciere, dincolo de posibilitatea simplă de a le mulţumi acum în cuvinte. Efectiv existenţa s-a demonstrat plină de capodopere ale fiinţei umane, de genii în fel şi fel de domenii, de oameni care mi-au demonstrat dincolo de orice posibilitate de îndoială că există iubire, că merită să trăieşti, că merită mai presus de toate să fii fericit ca simplă şi unică acţiune. Acestora, aparent atât de banali, atât de obişnuiţi şi normali, dar cu o forţă interioară uimitoare, simt nevoia să le mulţumesc din toata fiinţa mea şi să-i asigur de toata dragostea şi respectul cuvenit (mai mult decât din partea mea, din partea întregului Univers care îi iubeşte fără nici cea mai mica urmă de judecată, de acuzaţie şi care în întreaga sa binecuvântare, îşi doreşte ca şi noi sa încetam orice acuzaţie la adresa personală – a tuturor de altfel – şi să lăsam pur şi simplu fericirea să se exprime prin fiecare din noi, într-o apreciere continuă).

Prima condiţie în paradis este să fii fericit, de fericirea ta depinde fericirea tuturor. Paradisul există în clipa în care îţi poţi răspunde la o întrebare simplă: eşti de acord cu lumea în care te afli? Când răspunsul tău va fi afirmativ, deja participi la continuarea unei realităţi fascinante care deja există, care continuă prin fiecare din noi. Participarea ta se rezumă la un minim efort de atenţie, admiraţie, sinceritate, bun simt – clipă din care totul devine evident un spectacol şi un miraj feeric al vieţii în care eşti inclus şi tu.

Filmul recomandat: 300

În pregătire, Volumul 2: "Întâlnire de gradul zero"

Filmul recomandat: The Fountain

Oferta eAlchimie